31 martie - 12 aprilie
Iubesc oraşul Copenhaga pentru ordine, confort
şi apoi pentru locurile de joacă şi atenția pe care o acordă familiilor. Prima
dată am vizitat Copenhaga în 2011, dar abia când am revenit, 7 ani mai tarziu,
cu bebe, am observat toate micile detalii care uşurează mai ales viața
familiilor cu copii. Am fost în toate anotimpurile şi cel mai frumos mi se pare
primăvara, spre finalul lui aprilie, început de mai. Înfloresc cireşii japonezi
şi peste tot vezi flori de toate culorile.
Danezii petrec foarte mult timp în aer liber
şi în acest scop au multe parcuri, grădini şi chiar cimitire deschise pentru
activități recreative. Eu am vizitat două dintre cimitire, cel în care este
înmormântat H.C Andersen, Assistens şi cel cunoscut pentru aleile
cu cireşi japonezi, Bispebjerg. Ambele sunt amenajate cu alei
largi pentru plimbări, alergat sau mers cu bicicleta, arbuşi ornamentali, flori
şi tot felul de copaci.
Vara, toate pontoanele sunt pline de oameni
care stau la soare, fac baie în canalele din oraş sau merg la mare, la care pot
ajunge foarte ușor
cu trenul din orice colț.
Oraşul e împărțit în mai multe zone, deservite
de metrou şi tren, pe lângă transportul suprateran și e foarte comod să călătorești
oriunde, inclusiv cu cărucior sau bicicletă, întrucât au vagoane cu spațiu
dedicat. În anii trecuți când eram doar cu Tudor, chiar am mers destul de mult
singură cu el, să văd lalele, muzee și nu mi-a fost teama de nicio zonă
îndepărtată.
Am stat doar în apartamente luate prin airbnb
și am apreciat faptul că toate blocurile au curți interioare și locuri de
joacă, unde danezii lasă biciclete și jucării, pe care le pot folosi toți.
Tot la confort aș include și faptul că oamenii
respectă ordinea atât la intrarea în lifturi, metrou, cât și în magazine. Nu
trebuie să te îmbulzești sau să fii atent să nu se bage cineva în față, iar în
magazinele care nu au bon de ordine, au grijă vânzătoarele să respecte ordinea.
Iar dacă n-o fac ele, când de exemplu se deschide o nouă casă de marcat, clienții
de la coadă, care se mută, o fac în ordinea în care erau inițial.
În muzee, zoo și alte locuri dedicate copiilor
sunt multe toalete și zone de “picnic”, cu mese, scaune, chiuvete pentru cei
care doresc să-și
aducă mâncarea de acasă. În plus, în zonele de recepție ai scaune, canapele,
cuiere, spații de depozitare cu cheie.
În toate centrele
comerciale, muzeele și restaurantele mari au spații generoase pentru mama și
copilul unde poți merge să alăptezi sau să schimbi copilul. În mall-uri sunt
camere de vreo sută metri pătrați, unde pot intra ambii părinți cu copiii, să
hrănească bebelușii în liniște (sunt cabine separate pentru alăptat) și unde
ușile sunt cu senzori. Cărucioarele pot fi lăsate în spații de parcare speciale,
astfel încât să fie totul organizat și clar pentru toată lumea. Lifturile sunt
în general cu 2 uși, astfel încât pe o parte intri și pe alta ieși. Toate
acestea sunt normale pentru danezi, dar mie mi se pare extraordinar și am putut
să mă descurc singură cu amândoi copiii și chiar să am momente de relaxare.
Mi-am amintit aceste
detalii în timp ce m-am îngrămădit zilele acestea, într-un mall din București,
cu cărucior și bebe care se zbătea, într-un spațiu dedicat atât persoanelor cu
handicap, cât și mamelor cu copil. Aveam deja bebelușa în brațe, pentru că urla
prea tare în cărucior și mă chinuiam să deschid ușa mare și grea. Puteam să las
căruciorul pe hol în fața ușii, dar aveam multe lucruri în el și inițial am
crezut că încăpem. Camera are chiuvetă, masă de schimbat, WC și un scaun pentru
alăptat, ceea ce e un mare avantaj față de alte locuri, dar practic stai pe
scaun lângă WC-ul care miroase urât.
Sunt lucruri atât de
mărunte și neimportante pentru cei care nu au copii, dar care ajută extrem de
mult pe cei care sunt mai mereu însoțiți de copii.
Primul weekend a fost minunat și însorit, astfel încât vineri ne-am plimbat prin centru, Strøget, zona de port Nyhavn și pe frumoasa Magstræde și am văzut un apus superb.
Sâmbătă am făcut o plimbare mai lungă și am început cu un cartier foarte drag mie și anume Frederiksberg, pentru că acolo am tot stat când am fost în concediu de maternitate cu Tudor și e o zona cu multe parcuri frumoase, locuri de joacă, grădină zoologică. Am mers apoi pe jos prin Norrebro spre cimitirul Assistens, unde este îngropat și mult iubitul scriitor Hans Christian Andersen, al cărui mormânt l-am vizitat din nou. Așa cum am povestit și mai sus, cimitirele la danezi sunt deschise tuturor și nu au acea conotație de profanare dacă faci altceva decât să vizitezi un mormânt. Astfel oricine se poate plimba pe alei și spațiul este îngrijit asemenea unui parc.
Deși este o zonă frumoasă și colorată, cu tendințe hipster, nu recomand cartierul Norrebro pentru cazare, cu mici excepții. E o zonă unde locuiesc foarte mulți imigranți, unde se pierde puțin spiritul danez și unde am văzut gunoaie pe stradă, spre deosebire de toate celelalte cartiere.
Duminică am stat iar mult afară și am trecut pe la Mica sirenă, Kastellet, Grădina botanică. Kastellet este o cetate în formă de pentagon și oferă un spațiu mare pentru plimbare, admirat lebedele și o moara de vânt.
Următoarele zile au fost foarte reci și ploioase și le-am petrecut la Experimentarium, care este un muzeu interactiv de știință, dedicat copiilor de la 1 an, dar foarte atractiv și pentru adulți. Pentru copiii de pana la 5 ani, inclusiv, au un spațiu unde chiar și cei mici pot merge de-a bușilea, întrucât încălțările sunt lăsate afară. Cei mici se pot juca de-a supermarketul, cu tot felul de forme și cuburi, pot merge într-o peșteră, pot construi un adăpost într-o cameră unde se simulează o furtună, se pot juca de-a doctorii într-un spital unde pot face radiografie la ursuleți și multe altele. Etajele superioare sunt dedicate copiilor puțin mai mari și au diferite teme: știință, medicină, sporturi, au chiar și un șantier ... Deși ne-am dus vreo 5 zile în total, Tudor tot nu s-a plictisit.
După câteva zile de Experimentarium, am ales și eu cum să ne petrecem ziua și am mers, eu și copiii, la muzeul care îmi place foarte mult. Îmi place pentru simplul motiv că te simți bine indiferent dacă te pricepi sau nu la artă sau dacă ai sau nu copii: Muzeul Louisiana – Louisiana Museum of Modern Art. Au un spațiu pe 3 etaje dedicat copiilor unde aceștia pot picta, pot desena, pot fi creativi cu diverse materiale și lipici și pot chiar modela lut. Cu promisiunea că-l duc la spațiul de creație, am reușit să obțin răbdarea lui Tudor să vizitez și eu o parte din muzeu, să mai fac o poză la frumoasa instalație din 2008 a lui Yayoi Kusama – Gleaming Lights of the Souls și să mai revăd câteva sculpturi.
În altă zi, Tudor a vrut să mergem să ne plimbăm cu metroul care iese afară și astfel am luat linia verde, care merge spre Vestamager, pe care o și recomand pentru niște peisaje urbane moderne dar combinate cu apă și verdeață. Ne-am oprit pe Island Brygge, unde vara, dar nu numai, se poate face baie. De fapt danezii fac baie și la 0 grade, daca iese puțin soarele. Aceasta este o zonă mai nouă, cu blocuri mai moderne și mai înalte, dar au păstrat iubirea pentru verde și zona include un parc imens și spații de joacă și de jucat fotbal. Tot aici se găsește și cea mai bună înghețată pe care am găsit-o în Copenhaga, la gelateria Ismageriet, care este aglomerată și în miez de iarnă, în weekenduri, mai ales daca este soare afară.
În ultimul weekend, sâmbătă am mers la Grădina zoologică din Frederiksberg, care este foarte frumos amenajată și include chiar și loc de joacă, spațiu de mângâiat căprițele și opțiuni pentru luat masa cu vedere la elefanți, cămile sau panda. Duminică am vrut să văd dacă au înflorit cireșii japonezi din mini pădurea de cireși din parcul și portul Langelinie și pentru că era foarte rece și bătea și un crivăț de primăvară am încheiat ziua cu Muzeul National – National Museum of Denmark. Și acesta este printre preferatele mele pentru că are și un muzeu al copiilor unde aceștia se pot costuma, se pot lupta ca vikingii și au tot felul de spații cu recuzită : haine, magazin tip băcănie, bucătărie... Ca expoziție temporară au avut una dedicată vikingilor și chiar și Tudor a avut răbdare să se uite la filmulețe și la materialele expuse.
Cam atât am vizitat de această dată, foarte puțin, față de tot ce are de arătat Copenhaga, dar este un itinerariu relaxat, cu multă joacă pentru baiețelul energic și curios.

































